tu îţi scoţi inima ca pe un dinte
eu am rămas ştirb
chel, am cioc
sunt slab ca o pană dusă de vânt
din aripa unui arhanghel grăbit
eu scriu replici ale sentimentelor pe foi
-bilete pe care nu le vei citi
de aceea le dau foc
cândva te iubeam
acum citesc jurnalul lu che
şi mă proiectez în jungla boliviană
lupt pentru o felie de liberatate.
tu eşti liberă, eşti pasăre ruptă
din icoanele bisericilor vechi pictate în albastru
eu – şoarecele ce roade cărţi
şi uită să trăiască.
joi, 29 mai 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu